logo

CHILDESCU Emil: Terra - Casa Noastră

CHILDESCU Emil: Terra - Casa Noastrăexpoziţie personală
perioada: Aprilie 26 - 13 Mai, 2012
organizator: Uniunea Artiştilor Plastici din RM
vernisaj: 26 Aprilie 2012, ora 15:00
locaţie: Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi


Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 3, Chişinău
Program: 10:00-18:00. Luni închis
harta Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi

Curriculum Vitae
Invitaţie
Poster
Lista Exponatelor




Constantin SPÎNU,
doctor în studiul artelor

Emil Childescu: pictură, ulei, pânză



Emil Childescu, - plastician ce se manifestă merituos în cultura Republicii Moldova deja pe parcursul a aproape de jumătate de secol, creează opere care, pe bună dreptate, constituie repere de referinţă în arta plastică de la noi.

Menţionăm în acest context seriile de stampe realizate în tehnica linogravurii: „Oamenii satului meu", (1965 - 1966), „Omul", (1972), „File ale istoriei", (1974), „Chişinău", (1975 - 1978), „Anotimpurile" (1995 - 1996); - seriile de lucrări realizate în tehnica acvaforte: „Codrii, (1980- 1987),„Crimeea" (1981 - 1988), „Ismail" (1984 -1987), „Patria", (1988); - seriile de lucrări realizare în acuarelă: „Studii Dunărene", (1985 - 1986), „Puşkin în Moldova" (1984 - 2003), „Hristos", (2002), „Ştefan cel Mare", (2003 - 2004), - ilustraţiile la cărţile: „Amintiri din copilărie" de Ion Creangă, (1973), „Balade" de Vasile Alecsandri,(l977), „Noapte bună", (1978), „Povestea codrului"(l982), „Unde eşti copilărie" de Mihai Eminescu, „Legendele Moldovei"(l98l), „Podurile" de Ion Constantin Ciobanu.

Pe parcursul activităţii sale artistice Emil Childescu a exersat diverse tehnici ale gravurii, aprofundând în timp măiestria tehno¬logică de realizare a imaginii şi totodată, zidindu-şi sistemic abilităţile componistice.

In diferite etape ale ascendenţei profesionale, plasticianul a practicat pe larg linogravura monocromă, linogravura color, acva-fortele, acvatinta, mezzotinto, pointe seche (acsecco), sau vernilul moale, în care cu plenitudine si-a exprimat afecţiunea faţă de imagine şi faţă de modalităţile de atingere a expresiei artistice a acesteia.

Un loc aparte în creaţia pictorului îl ocupă pictura de şevalet care pe parcursul ultimilor două decenii se bucură de o atenţie sporită a acestuia. Plasticianul îşi zămisleşte operele picturale bazându-se pe propria intuiţie, dar şi pe anumite tradiţii în care reflectarea artistică a realităţii înconjurătoare este prioritară.

Un rol important în lucrările sale îl are selectarea din natură a unor motive, care facilitează elaborări atât compoziţionale şi cro¬matice valoroase estetic, cât şi inserări ideatice de importanţă. Emil Childescu pune la baza operelor sale preponderent studiul din natură, care îi marchează spiritual şi îi uşurează procesul de zămislire posterioară în atelierul de creaţie a operei. Studiile premergătoare din natură, fiind exersate de către pictor frecvent şi responsabil, contribuie la accentuarea corespondenţei veri¬dice a formei din imagine cu formele realităţii tangibile, dar concomitent concretizează şi stările naturii. In procesul de creaţie stările selectate din natură, sunt explorate din plin de către artist în cadrul experimentelor notorii efectuate cu forma, culoarea şi gestul pensulaţiei atingând vibraţii de amplă muzicalitate plastică şi cromatică.

Concomitent cu ataşamentul vădit al pictorului faţă de tema tabloului, care la rândul ei serveşte în calitate de „cheie" de des¬cifrare a sensului naraţiunii, - opţiune caracteristică pentru întreaga activitate de creaţie a pictorului, acesta în permanenţă a tins spre realizarea unor probleme sintactice prin care limbajul plastic este chemat să genereze mesaje ce lărgesc coordonatele narative ale subiectului.

Aceasta se referă atât la operele figurative ce au la bază teme religioase, frecvent elaborate de către artist în ultimul deceniu, cât şi la tablourile de gen, peisaje urbane şi rurale sau maritime.

Una dintre temele preferate ale artistului este tema satului moldav, a împrejurimilor acestuia şi a vieţii cotidiene de la ţară. Tablourile la această temă întruchipează nostalgia revenirii la origini, la starea personală de găsire a armoniei cu natura încon¬jurătoare unde natura este poetizată şi ridicată la dimensiuni existenţiale de importantă.

În unele dintre lucrările dedicate satului de baştină Sculeni, griurile liniştite tonal şi valoric diverse, prin care de abia se suge¬rează culoarea obiectuală a lumii tangibile, ordonează câmpul imaginii, constituind osatura structurală a planului şi totodată modelează formele obiectelor lumii înconjurătoare, creând vibraţii ritmice eminente de accentuată muzicalitate. Atât nuanţele de griuri înzestrate cu semnificaţii majore, fiind germinate artistic din miracolul oferit de starea naturii şi a interferenţelor notorii dintre lumină şi umbră, cât şi ritmurile formate din pensulaţia energică şi multitudinea de tonuri ce reflectă formele tangibilului, contribuie la diferenţierea spaţială a gradientului tridimensional, şi concomitent susţin expresia planului suportu¬lui. Acestea favorizează amplasarea în câmpul imaginii a centrului compoziţional şi a elementelor de importanţă ce generează valoarea semantică a operei. Racordarea componentelor de importanţă semantică la economia compoziţional-structurală a câmpului imaginii constituie una dintre problemele majore ale creaţiei plasticianului. Anume caracterul liber de operare artis¬tică cu datele lumii tangibile, relevă măiestria componistică a artistului.

O însemnătate mare în economia generală a operei o au proporţiile componentelor imaginii, interferenţele formelor între ele şi spaţiul tridimensional, relaţiile cromatice rafinate, şi gestul pensulaţiei care contribuie la crearea unei atmosfere dinamice plină de viaţă.

Întreaga creaţie a artistului Emil Childescu denotă profunda înţelegere de către acesta a rolului spiritualizant al artei în societa¬te evidenţiind-ul benefic ca personalitate de înaltă responsabilitate şi dăruire valorilor perene.

Constantin SPÎNU, doctor în studiul artelor