expoziţie personală
perioada: 16 - 28 August, 2011
organizator: Uniunea Artiştilor Plastici din RM
vernisaj: 16 August 2011, ora 15:00
locaţie: Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi

Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 3, Chişinău
Program: 10:00-18:00. Luni închis
harta

Curriculum Vitae
Invitaţie
Poster 2011



Arhiv poster
Poster 2004
Poster 2007

Lista exponatelor
EXPOZIŢIA PERSONALĂ
ŞTEFAN COMAN
DIN TOATĂ LUMEA
16-28 August 2011
Centrul Expoziţional "Constantin Brâncuşi", Chişinău

1.	Amurg, ulei pe pânză, 660×540 mm, 2006
2.	Apold, Transilvania, ulei pe pânză, 500×400 mm, 2005
3.	Cactus, ulei pe pânză, 695×550 mm,2011
4.	Cactus şi flori, ulei pe pânză, 350×700 mm, 2011
5.	Casă, ulei pe pânză, 300×450 mm, 2009
6.	Casă la munte, ulei pe pânză, 500×500 mm, 2005
7.	Casă veche, ulei pe pânză, 250×250 mm, 2002
8.	Cântarul colhozului, ulei pe pânză, 400×500 mm, 2010
 9.	Contrajur, ulei pe pânză, 250×300 mm, 2000
10.	Cuba, ulei pe pânză, 250×400 mm, 2008
11.	Curchi,  ulei pe pânză, 400×500 mm
12.	Curchi, Moldova, ulei pe pânză, 400×500 mm, 2006
13.	Dimineaţa, ulei pe pânză, 300×450 mm, 2007
14.	Dimineaţa, ulei pe pânză, 450×560 mm, 2008
15.	Dimineaţa, ulei pe pânză, 550×400 mm, 2010
16.	Flori, ulei pe pânză, 510×420 mm, 2011
17.	Flori, ulei pe pânză, 510×480 mm, 2011
18.	Iarna, ulei pe pânză, 350×700 mm, 2003
19.	Inesa, ulei pe pânză, 400×400 mm, 2001
20.	Îngeriii, ulei pe pânză, 110×140 cm, 2006
21.	Jucăria obosită, ulei pe pânză, 350×550 mm, 2005
22.	La pescuit, ulei pe pânză, 350×700 mm, 2008
23.	Lumină, ulei pe pânză, 550×400 mm, 2007
24.	Madona din Est, ulei pe pânză, 950×800 mm, 2001
25.	Madona din Est/Madona din Vest, ulei pe lemn, 950×800 mm, 2003
26.	Maramureş, ulei pe pânză, 400×500 mm, 2004
27.	Maramureş, ulei pe pânză, 420×520 mm, 2004
28.	Maramureş, ulei pe pânză, 450×300 mm, 2007
29.	Marinca, ulei pe pânză, 450×292 mm, 2002
30.	Măcieşul însorit. În curte, ulei pe pânză, 595×694 mm, 2011
31.	Moldoviţa, ulei pe pânză, 400×500 mm, 2002
32.	Moldoviţa, ulei pe pânză, 400×500 mm, 2011
33.	Natură statică cu flori, ulei pe pânză, 450×700 mm, 2007
34.	Nepal, ulei pe pânză, 250×350 mm, 2007
35.	Nepal, ulei pe pânză, 350×250 mm, 2007
36.	Oaspeţii din Vest, ulei pe pânză, 700×510 mm, 2000
37.	Orheiul Vechi, ulei pe pânză, 250×400 mm, 2010
38.	Oraşul vechi, ulei pe pânză, 510×610 mm, 2011
39.	O seară ploioasă, Veneţia, ulei pe pânză, 250×400 mm, 2007
40.	Pagişte, ulei pe pânză, 350×600 mm, 2007
41.	Poarta cetăţii, ulei pe pânză, 300×400 mm, 2003
42.	Primăvara, ulei pe pânză, 460×550 mm, 2000
43.	Primăvara, ulei pe pânză, 357×600 mm, 2004
44.	Primăvara, ulei pe pânză, 698×444 mm, 2004
45.	Regăsire. Primăvara, ulei pe pânză, 427×527 mm, 2011
46.	Seara, ulei pe pânză, 250×300 mm, 2000
47.	Sighişoara, ulei pe pânză, 600×300 mm, 2003
48.	Somn dulce, ulei pe pânză, 400×550 mm,
49.	Suceviţa, ulei pe pânză, 450×750 mm, 2002
50.	Surpriză de toamnă, ulei pe pânză, 350×600 mm, 2003
51.	Toamna, ulei pe pânză, 450×700 mm, 2009
52.	Toamnă transilvăneană, ulei pe pânză, 350×700 mm, 2004
53.	Transilvania, ulei pe pânză, 400×250 mm, 2007
54.	Trei te ură, doi te fură, ulei pe pânză, 950×1100 mm, 2009
55.	Turn, ulei pe pânză, 400×500 mm, 2005
56.	 Vacanţa, ulei pe pânză, 250×400 mm, 2008
57.	 Vâlcov, ulei pe pânză, 350×600 mm, 1999
58.	 Veneţia, ulei pe pânză, 405×693 mm, 2009
59.	 Veneţia, ulei pe pânză, 500×500 mm, 2009
60.	 Vincent, ulei pe pânză, 750×850 mm, 2009
61.	 Visări, ulei pe pânză, 350×400 mm, 2007

Despre nud, poziţionare şi citat vizual în Culorile Feminităţii
În istoria artei europene, între antichitate şi Renaştere, arareori a fost reprezentată nuditatea, excepţie făcând o sumă de lucrări cu subiecte biblice. Se poate spune că Primăvara şi Naşterea Venerei, ale lui Botticelli, sunt primele nuduri "cu drepturi depline" care au cunoscut notorietatea. Acestora li s-au adăugat ulterior numeroase reprezentări mitologice. De la Venus şi Cupidon pictaţi de Bronzino sau Danae ipostaziată de Correggio, Rembrandt şi Rubens, continuând cu Baia turcească a lui Ingres sau Dejunul pe iarbă al lui Manet, până la capitolele postmoderne propuse de Barbara Kruger, Cindy Sherman sau John Currin, nudul a fost şi este un subiect deopotrivă apreciat de public şi artişti.
Dacă anatomia artistică reprezintă o provocare pentru creatorul de imagini, se poate spune că subiectul este unul periculos datorită posibilelor intersectări sau chiar fuziuni cu alte zone decât cele ale artei. Eventuala componentă sexuală a subiectului trebuie să fie implicită pentru marcarea polarităţii dintre artă şi pornografie, cel puţin când acesta este abordat în medii clasice.

În artă, linia desenului are îndatorirea de a rămâne fidelă realităţii, pentru ca forma rezultată să fie recognoscibilă, în timp ce licenţele privind culoarea pot duce reprezentările în cele mai diverse direcţii. Impresionişti şi postimpresionişti precum Renoir, Gaugain şi Cezanne au impus, prin forţa modelelor lor, ideea folosirii unor tonuri nerealiste pentru pielea nudurilor, spre a lua distanţa potrivită de latura posibil decoltată a iconografiei de gen. Două dintre direcţiile polare semnalate în abordarea contemporană a nudurilor sunt latura comercială şi apelul la abstract ori la modificarea intenţionată a proporţiilor.

Expoziţia de grup Culorile Feminităţii reuneşte o serie de nuduri, reprezentări feminine şi naturi statice, al căror numitor comun este, să spunem, "filtrul impresionist" aplicat în actul de creaţie (sau, altfel spus, de geneză a lor). Legăturile cu pictura franceză de bună calitate a sfârşitului de secol XIX sunt moderate prin apelul la citate vizuale provenind din alte spaţii şi perioade (mai recente). Lucrările lui Vitalie Butescu, Ştefan Coman şi Vasile Sitari din această expoziţie sunt apropiate prin aspecte formale, dar se individualizează prin mijloace de expresie diferite. Stabilirea unor relaţii între tradiţie şi modernitate în cadrul activităţii lor, cu balanţa înclinată spre zona "clasică", reprezintă rodul unor alegeri deliberate. Adoptarea poziţiilor academiste într-un secol al experimentelor şi deconstrucţiilor este un rezultat parţial al iniţierii lor în marea artă prin intermediul unei şcoli de bună calitate şi a unor studii solide în domeniu.


Ştefan Coman
Lucrările lui Ştefan Coman recomandă un pictor al planurilor şi haşurilor. Subiectele sale trec de multe ori în subsidiar, lăsând locul principal alegerilor artistice; par simple pretexte pentru exprimarea în domeniul vizual. Deşi stăpâneşte tehnica portretului, artistul tinde să renunţe la aceasta în construirea chipurilor, în favoarea unui geometrism schematic.

O altă caracteristică a artistului este alternanţa între definit şi non definit, la nivel de forme. Relaţiile între plin şi gol, accente orizontale şi verticale (incluse în geometrii) sau forme închise şi deschise, susţin ritmul, care este indispensabil lucrărilor. Acestea prezintă subiecte statice, momente răpite definitiv şi irevocabil dintr-o desfăşurare mai largă în timp a unor evenimente. Pictura lui Coman pare să respingă existenţa unui "înainte" sau "după".

Nu în ultimul rând, lucrările mizează semnificativ pe culori complementare, care oferă rezolvările finale, uneori în relaţie cu o altă culoare dominantă. Cam aceasta este zona în care se manifestă căutările şi experimentele artistului.