Formarea

1970-1977 Liceul de arte plastice Igor Vieru, Chişinău, clasa profesorilor Vasile Cojocaru şi Alexei Colâbneac, Chişinău, Republica Moldova
1980-1985 Academia de Arte şi Design, Clasa prof. Oleg Veklenko, Harkov, Ucraina

Consacrarea

1985 Debutează în calitate de expozant, cu două acuarele: compoziţia Acasă şi Natură statică cu pâine, la Autumnala 1985, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei (fost: Mzeul de Stat de Arte Plastice din RSSM), Chişinău
1987 Cadru didactic la un liceu şi la o “şcoală populară” de artă, după modelul Universităţii Populare de la Vălenii de Munte, iniţiate de Nicolae Iorga cu sprijinul mecenatului basarbean Vasile Stroescu
...
Asociat în Uniunea Internaţională a Artiştilor Plastici profesionişti (IAA, AIAP ,UNESCO)
Uniunea Artiştilor Plastici din Cehia
Asociaţia Artiştilor Plastici din Bohemia de Sud, Cehia
Grupul „Die Neuen Milben“, Austria
Uniunea Artiştilor Plastici din Praga
Uniunea Artiştilor Plastici din Republica Moldova
Activează în domeniile: pictură de şevalet, artă monumentală, design grafic, grafică, ilustraţie

Expoziţii personale

61 manifestări, inclusiv, una – la Chişinău,la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, în anul 1999
in 2010 „Eterna Chemare” Centrul expozitional „C. Brancusi”, Chisinau, Moldova

Expoziţii grup

Participant activ la numeroase expoziţii, simpozioane naţionale şi internaţionale:
Austria, Croaţia, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Orientul Apropiat, Slovacia, Slovenia, SUA s.a.

Lucrări monumentale:

2007-2008 Pictura murală, pe sticlă şi pe lemn în capela Reingers, Austria
2009-2008 Pictura pe sticlă, la Sala Căsătoriilor din or. Protivin, Cehia
2009-2008 Pictura monumentală pentru liceul din or. Pisek, Cehia
2009-2008 Pictura monumentală pentru Concernul chimic Silon, Plana nad Luznici, Cehia

Ilustraţii:

Cărţi:
Balada Mioriţa în limba cehă = Balada Mioriţa v českích překladech / Asociaţia Cehia-România; pref.: prof. univ. dr. Libuše Valentová;
trad. în cehă: Jiři Našinec, Jan Vladislav; il.: Teodor Buzu. Praha, [S. n.], 2006. – 48 p.: il. – Ed. bilingvă, ceho-română
Caranfil, Ninela, Nebănuita forţă a scenei / Ninela Caranfil; coord.: Vlad Pohilă; il.: Teodor Buzu. Chişinău, Ed. Prometeu, 2009. – 300 p.
Eminescu, Mihai, Legenda Luceafărului / Mihai Eminescu; ed. îngrijită de Horia Zava; il.: Teodor Buzu. Chişinău, Ed. Gunivas, 2008. – 72 p.; il.
Iorga, Nicolae, Cugetări / Nicolae Iorga; proiect: Vasile Şoimaru; pref. Barbu Theodorescu; il.: Teodor Buzu. Chişinău, Ed. Prometeu, 2005. – 322 p.
Mihai Eminescu în cultura cehă = Mihai Eminescu v českě kultuře / Asociaţia Cehia-România; editori: Libuše Valentová, Jiři Našinec;
trad. în cehă: Vilém Závada; il.: Teodor Buzu. Praha, [S. n.], 2000. – 40 p.: il. – Ed. bilingvă, ceho-română.
Vulcănescu, Mircea, Litanii pentru trei stări: poezii, traduceri / Mircea Vulcănescu; proiect: Vasile Şoimaru; il.: Teodor Buzu. Chişinău, Prometeu, 2004. – 176 p.
Partole, Claudia , Viaţa unei nopţi sau Totentanz. Chişinău, 2009
Lumír, Šeptání, Slabý proti zlu = Decântece împotriva răului şi Nečo divokého = Ceva miraculos . Il.: Teodor Buzu. Praha, 2004 şi 2006

Periodice:
Steluţa. Revistă. Chişinău, 1987, Dec. (acum revista Alunelul)
Transitions . Revistă. Praha

Lucrări în colecții publice

Ambasada României la Praga; Art museum, Benešov, Cehia; Museo civico di grafica, Brunico, Italia; Muzeul Naţional de Artă al Moldovei; Muzeul National de Artă din Dubai; Muzeum of Dr. Bohuslav Horak, Rokycany, Cehia; Muzeul Ţării Oaşului, Negreşti , Oaş, România; Novohradska gallery, Lucenec, Slovacia; Palazo San Correr, Veneţia, Italia; The first internaţional prinţ biennale Maastricht 1993, the Netherlands; The Warhol's family museum of Modern Art, Medzilaborce, Slovacia; Town Muzeum and Gallery Breclav, Cehia; Union Kharkov Art Museum Internaţional exhibition of graphic art and poster „4th block", Ucraina

Lucrări în colecții private

Australia, Austria, Cehia, Danemarca, Dubai, Federaţia Rusă, Franţa, Germania, Italia, Lituania, Norvegia, Republica Moldova,
România, Slovacia, Suedia, SUA, Ungaria

Premii / distincții / titluri onorifice

Cavaler al Ordinului Naţional al României, în grad de Comandor, 2003
Diploma Salonului International de Carte– pentru ilustraţiile la cartea
Legenda Luceafărului ş.a., Chişinău, 2009
Diploma la concursul de arte plastice, Freistadt, Austria, 1991
Diploma la concursul de arte plastice Fondazione Sinaide GHI, XII Edizione, Roma, Italia, 1990
Premiul săptămânalului Literatura şi arta, Chişinău, RM, 2006, 2008
Premiul săptămânalului Literatura şi Arta, 2006
Premiul „Excelenţa artistică“, Dubai, 2005
Premiul expoziţiei internaţionale „United“, Slovenia, 2004
Premiul Intersalon AJV, České Budějovice, Cehia, 2004
Premiul la concursul internaţional de arte plastice, Passau, Germania, 2004
Premiul oraşului Tábor, Cehia, 2004
Premiul III, la Concursul pentru realizarea artistică a complexului arhitectural, Cehia, 1999
Premiul II, la Trienala de acuarelă, Lucenec, Slovacia, 1992
Premiul I– pentru signe şi prezentarea grafică Design & technology, Nagano, Japonia s.a.

Consemnări vizând creaţia şi activitatea plasticianului:

În publicaţii de specialitate, posturi de radio şi TV, de la Praga, Berlin, Bratislava, Bucureşti, Chişinău, Viena, au pus în valoare zeci de interviuri
La TV, din România, criticul de arte Dan Grigorescu, a realizat un tur de orizont asupra viaţii, operei şi activităţii plasticianului, într-un filmul documentar: Ploaie de culori peste Tabor –, din ciclul de emisiuni: Spectacolul Lumii

Dialoguri cu plasticianul:

Buzu, Teodor, Aflându-mă în Cehia, fac mai multe pentru pământul meu...: (interviu) /
Consemnare: Vasile Malaneţchi, în Atelier, Chisinau, 2000, nr. 1-2. – P. 27-34
Buzu, Teodor, Ne-a luminat viaţa prin scrierile sale...:
[gânduri îndurerate la stingerea poetului Gr. Vieru] /
Teodor Buzu, în BiblioPolis, Chisinau, 2009, nr. 1. – P. 120-121
Buzu, Teodor, Sfatul păsărilor; Aşezarea pietrelor; Aspiraţie către sublim; Marină; Deltă; Lună;
Scările speranţei; Ziua mult dorită; Trepte; Bună dimineaţa; Semn; Verticala roşie; Misterul nopţii;
Cântec; Copac bătrân; Sonet:
[reproduceri după picturi – ulei pe pânză, pictură pe mătase, acuarele] / Teodor Buzu,
în Limba Română, Chisinau, 2009, nr. 9-10. – P. I-XVI (inserţiune).
Buzu, Teodor, Un popor cult trebuie să-şi păstreze rădăcinile: (interviu) / Teodor Buzu;
consemnare de Alexandru Bantoş,
în Limba Română, 2009, nr. 9-10. – P. 113-116. – (Dialogul artelor)

Bibliografie

[Bantoş, Alexandru], Teodor Buzu: [Fişă biogr.] / [Alexandru Bantoş], în Limba Română, Chisinau, 2009, nr. 9-10. – P. 116.
Dabija, Nicolae, Arta ca viaţă [despre pictorul Teodor Buzu] / Nicolae Dabija // Literatura şi arta, Chisinau, 1999, Februarie 15. – P. 1.
Dumbrăveanu, Luminiţa, Nu mor caii când vor câinii: [despre crezul şi creaţia lui Teodor Buzu] / Luminiţa Dumbrăveanu // Atelier. – 2000. – Nr. 1-2. – P. 35-38.
Nerodová, Stanislava, Inima mea e acasă, dar vreau să mă integrez poporului ceh, declară pictorul român din Basarabia Teodor Buzu / Stanislava Nerodová; trad. din cehă: Vl. Pohilă , în Glasul Naţiunii, Chisinau, 1992, Martie 6. – P. 8.
Partole, Claudia, Un pictor cu viza de reşedinţă pretutindeni: [Teodor Buzu] / Claudia Partole, în Limba Română, Chisinau, 2009, nr. 9-10. – P. 117-118.
Pohilă, Vlad, De pe drumuri româneşti [despre rădăcinile creaţiei artistice a lui T. Buzu] / Vlad Pohilă, în Viaţa Basarabiei, Chisinau, 2002, nr. 2. – P. 240.
Pohilă, Vlad, Respins de ai săi, apropiat de străini: [pictorul T. Buzu] / Vlad Pohilă, în Glasul naţiunii, Chisinau, 1993, nr. 35, (Sept.). – P. 5.
Tudose, Corina. Sub lacrimi, licărea surâsul... : [despre pictura lui T. Buzu] / Corina Tudose // Limba Română. – 2009. – Nr. 9-10. – P. 119-120.

Cataloage / postere / pliante / diplome

Teodor Buzu. Album-catalog.Českė Budĕjovice, Ed.Karmášek, 2010

Legături externe

http://www.teodorbuzu.com/
http://www.sca-art.cz/artists/list/371.htm
http://www.vipmagazin.md/profil/Teodor_Buzu...
http://www.dieneuenmilben.com/Teodor Buzu.html

Note critice

Picturile lui Teodor BUZU s-ar putea caracteriza ca un rezultat al emiterii ludice a unor tonuri ce răsună de undeva dintr-o lume imaginară,ul care nici măcar nu face parte din univers. Dar să nu ne înşelăm. Cea mai importantă componentă a operei sale o reprezintă respect faţă de natură, dar şi faţă de cea care este „generoasă “ chiar şi cu fetişurile civilizaţiei. Astfel corectează tradiţional realitatea înfăţişată. Într-un mod oarecum explicativ la soluţionarea acestor asociaţii reevocate contribuie denumirea însoţitoare a operelor; face dovada capacităţii de a retrăi situaţia premergătoare actului de pictare în tempera completată cu acuarelă.
Astfel, inventivitatea lui se îmbină armonios cu pasiunea pentru epicul poetic. Creaţia mergând până la o voluptate hectică sigur nu rămâne într-un punct analizat conştient, pe care artistul îl integrează în raglanul obişnuit sub forma unui panou. Fie că este vorba de un artefact mare dintr-un ciclu sau de un scop la fel de pretenţios, căruia i se va pune un veşmânt mai modest, mai simplu, forma autorului reprezintă ceva mai mult decât o ofertă atrăgătoare de participare la ritualul de acril pitoresc de o vizualitate excitantă.
Însă este transpusă parcă sub un duş de inspiraţie constantă de sunete magice- şi fără riinutile. Aceasta se petrece cu o naturaleţe demnă de toată admiraţia. Teodor BUZU se tot caută, cu toate că ţine cu încăpăţânare la originea inspiratoare a fenomenelor ; îşi depăşeşte orizontul prin modul de abordare al ritmului timpului neschimbat.
Miroslav KUDRNA

___________________________________
Sunt oameni pentru care nu contează anotimpurile şi calendarele. Ei trăiesc o primăvară veşnică în suflet, ochii lor reflectă lumina soarelui şi care, de fapt, se bucură de „singurul sens al vieţii – viaţa”, cum spunea poetul. Teodor Buzu ne adusese în redacţie o primăvară frumoasă într-un anotimp nu tocmai prietenos. În ora noastră de interviu descopeream o viaţă plină de sensuri a pictorului basarabean, plecat din Moldova în 1987. Şi-a făcut o familie în Cehia şi a continuat să picteze, fiind cu gândul acasă. Dincolo de dimineţile pastelate în acuarelă, părăsirea cuibului, dor, cântecul păsărilor şi mireasma uitării, Teodor Buzu este realistul care crede în miracole.
din reportajul revistei VIP magazin
Rodica TROFIMOV
http://www.vipmagazin.md/profil/Teodor_Buzu...

___________________________________
Teodor Buzu
Lucebant risus lacrymis /
Sub lacrumi, licărea surâsul...
Motto:
’’Apele cele mari nu pot sa stingă dragostea
şi râurile n-ar putea s-o înece.’’
Cântarea Cântărilor
___________________________________
...
Teodor Buzu este un romantic profund, în căutarea eternităţii. El a trăit şi trăieşte
Într-o lume incompatibilă cu înaltele sale aspiraţii, o lume exterioară, ostilă şi brutală...
Pictorul Teodor Buzu este un erou romantic care luptă sa depăşească dezacordul dintre el şi lume prin
intermediul artei sale care îi oferă infinite căi de evadare din realitate.
...
Artistul caută solitudinea, izolarea şi se repliază asupra propriului eu.
Natura sa conflictuală este terenul pe care se dispută permanent lupta dintre durere şi ideal.
Solitar,Melancolic, copleşit de o sensibilitate exacerbată, Teodor Buzu caută valenţe umane insolite,
cultivă marile elanuri, lărgeşte scara virtuţilor şi valorilor umane. Este însetat de a se completa, de
a se îmbogăti spiritual, el încearcă să întoarcă viaţa pe toate parţile şi să-i proiecteze faţetele, să-i bată
cărările, să privească meditativ şi poetic acelaşi aspecte...
...
In creaţia sa, Teodor Buzu practică muzicalitatea limbajului plastic şi obţine astfel o
vibranţa deschidere a inimii spre lumea gravităţii, a duioşiei şi a tristeţii.
...
Teodor Buzu preferă desenului diversitatea armoniilor cromatice. El afirmă
expresia plastica liberă şi paradoxul aspectelor existenţiale. Acest artist plastic reînnoieşte fecunda
libertate a picturii prin influeţe datorate lui ESCHER şi GAUDI.
...
Asimilat de o alta cultură, artistul Teodor Buzu rămâne foarte ataşat valorilor
spirituale româneşti pe care doreşte să le afirme. Pictorul Teodor Buzu, din Drăsliceni/Chişinău,
revine adesea în ROMÂNIA, încărcat de muzica şi de poezia culorilor lui, adunate din lume. Prin
lirismul şi ritmul compoziţiilor sale plastice, Teodor Buzu expune propria meditaţie asupra
calităţilor sensibile ale culorilor şi formelor inefabile.
...
Ca orice romantic modern, pictorul Teodor Buzu prefera sensibilul şi iraţionalul.
Culoarea sa domînă conturul. Valoarea expresivă şi poetica limbajului sunt preferate de artistul
Teodor Buzu şi ele compun mesajele sale artistice. Tumultul de impresii subtile şi de arhitecturi de
suspine orchestrate cromatic de Teodor Buzu, ne vorbesc direct despre secolul nostru în care
« poeţii sunt pictori » aşa cum afirma Elie Faure.
Teodor Buzu este o individualitate artistică nostalgică, se întrece cu imposibilul pe
orice vreme, măndru de a fi oferit puritate eternităţii.
...
Teodor Buzu se întoarce adese la Porţile Orientului cu bucuria de a fi scăpat de
otrăvurile moderne şi de a reintra în patria arhaismelor, România. Teodor Buzu se află în Occident,
este liber în Tabor, în Republica Cehă, dar locuieşte tot in Europa Orientală, străveche poarta de
întelepciune, unde acest artist plastic se înconjoară mereu cu îngerii săi înlăcrămaţi din Moldova.
_____________________________________
Schiţa de portret de Corina Tudose * TVR ART
Ianuarie 2004 Bucureşti
Synopsis pentru un videofilm