Scurt istoric

adasdasdsadasdasd

Raptul Basarabiei din 1940 s-a reflectat asupra artiştilor plastici astfel: în octombrie au fost admişi pentru a fi luaţi la evidenţă 154 de plasticieni – cu studii speciale în toate centrele culturale europene cu palmaresuri deosebite; iar la evidenţa efectuată în septembrie 1944 de oficialităţile sovietice din aceştia au rămas doar 4.

Chiar şi în urma aplicării tratamentelor de genocid faţă de populaţia băştinaşă din Basarabia, încetul cu încetul, spre sfîrşitul anilor şaizeci, a fost resuscitată viaţa artistică. Însă, în conformitate cu exigenţele artistice oficiale – arta plastică din cadrul noii entităci administrativ - teritoriale, comportînd motivare politică – Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, – a fost recunoscută în URSS ca o şcoală distinctă anume graţie discursului maeştrilor Lazăr Dubinovski, Mihai Grecu, Valentina Rusu-Ciobanu şi Ada Zevin. Spiritul libertătii, însuşit de aceştia la institutiile de învăţămînt pe care le-au urmat în tinereţea lor, le-a servit drept stea călăuzitoare în pofida hărţuielilor neîntrerupte aplicate de diriguitorii culturali aflaţi în servitutea “aghitprop”-ului.

Odată cu “perestroika”, artiştii plastici au făcut proba de calitate. Astfel, de exemplu, Fiogin Calistru a urcat pe baricade pentru idealurile renaşterii naţionale. El a fost acompaniat de colegii săi, la fel, facînd parte din tînăra generaţie. Plasticienii – Mihai Grecu, Andrei Sîrbu, Ada Zevin, Iurie Horovsky – au rămas devotaţi autoexprimării în limbajul plastic contemporan.

De la dobîndirea Independentei Republicii Moldova, în 1991, UAP a fost supusă unor zguduiri puternice, din care, la sfîrsitul anilor 90, a reuşit să pornească pe făgaşul unei evoluţii fireşti, pliate pe albia dezvoltării artei occidentale.

Odată cu “perestroika” anilor ’80 şi dobîndirea independentei Republicii Moldova în 1991, Uniunea Artiştilor Plastici a fost supusă unor zguduiri puternice, din care, la sfârsitul anilor 90, a reuşit să pornească pe făgaşul unei evoluţii fireşti, pliate pe albia dezvoltării artei occidentale.
S-au modificat priorităţile artiştilor plastici şi au fost iniţiate numeroase manifestări artistice care demonstrează noul parcurs al artelor naţionale. Apariţia anuală a „Expoziţiei-concurs Saloanele Moldovei”(Chişinău- Bacău, 1991-2019) au motivat şi impulsionat apariţia la Chişinău a Bienalelor Internaţionale în dome¬niul Picturii şi Graficii, a Sculpturii şi a Artelor Decorative, integrându-se organic în ambianţa artistică europeană

Astăzi UAP a crescut sub aspect numeric de circa trei ori, şi-a intensificat programul expoziţional în comparaţie cu oricare perioadă din trecut, a devenit un factor primordial în asigurarea dezvoltarii artei plastice, dobîndind atu-uri de actant cu personalitate distinctă în schimburile interculturale. Acest lucru, de exemplu, îl probează faptul desfăşurării la Chişinău a expoziţiei Salvador Dali. Arta Grafica (2007) (din colecţia Fundaţiei EuroArt-Luxemburg, Luxemburg).