logo

Un secol de viață, istorie și creație – Valentina Rusu-Ciobanu

(28 octombrie 1920 – 1 noiembrie 2021)

    Uniunea Artiştilor Plastici din Republica Moldova îşi exprimă profundul regret în legătură cu trecerea în nefiinţă a pictoriței Valenina Rusu-Ciobanu, reprezentantă a generației de aur a artelor plastice din Republica Moldova.

    Valenina Rusu-Ciobanu – deținătoare a Ordinului Meritul Cultual în Grad de Ofițer al României (2020); Cetățean de onoare al orașului Chișinău (2010); deținătoare a medaliei Dimitrie Cantemir a Academiei de Științe a Moldovei (2009); a premiului pentru întreaga activitate şi prosperarea artelor plastice (1998); a Ordinului Republicii (1996); deținătoare a titlului Artist al Poporului din RSSM, Maestru Emerit în Artă (1985); laureată a Premiului de Stat al RSSM (1974); deținătoare a Medaliei de argint a EREN (1966); a Ordinului Insigna de Onoare (1961) și a multor premii internaționale, s-a stins din viaţă la data de 1 noiembrie 2021.

    Uniunea Artiştilor Plastici din R. Moldova exprimă condoleanţe familiei, rudelor, colegilor şi tuturor celor care au cunoscut-o.

 

    Formată în ambianţa Şcolii de Belle-Arte din Chişinău, clasa profesorilor Alexandru Plămădeală şi August Bayllaire (1937-1940) și a Academiei de Arte Plastice din Iaşi (actuala Universitate Națională de Arte „George Enescu”), între anii 1942-1944, în atelierul artistului plastic român Jean L. Cosmovici, asistat de Corneliu Baba, între anii 1944-1947, Valentina Rusu-Ciobanu își continuă studiile la Şcoala Republicană de Arte Plastice din Chişinău, în atelierul profesorului Ivan Hazov. Imediat după absolvire, graţie profesionalismului lucrărilor sale, este invitată să participe la expoziţiile republicane de artă. În acelaşi an, 1947, pentru Muzeul de Artă al Moldovei este achiziţionată lucrarea Întoarcerea ostaşului (În satul eliberat), o pictură executată conform reţetelor realismului socialist, dar care rămâne o piesă de rezistenţă a plasticienei.

    Valentina Rusu-Ciobanu devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici din URSS în 1948. Pe parcursul carierei artistice a participat la numeroase expoziții, reprezentând țara la diverse forumuri internaționale: 1957 Moscova; 1961 Sofia, Bulgaria; 1963 Warşovia, Polonia; 1968 Montreal, Canada; 1970, 1971 Plovdiv, Bulgaria; 1975 Bucureşti, România; 1975 Irak; 1975 Siria; participă la numeroase tabere de creație: 1949, 1951, 1952, 1954 în Federaţia Rusă.

    Debutul carierei artistice a Valentinei Rusu-Ciobanu se manifestă în albia realismului socialist. Galeria impunătoare de portrete și compoziții elaborate în cheia clarobscurului, urmăresc să surprindă, de fiecare dată, psihologia şi individualitatea personajelor. Invitaţie la joc (1956-1957) a fost prima lucrare, care îşi propunea să includă în circuitul artelor o temă, care nu avea nimic comun cu realizările economiei sovietice. Pictura aceastei perioade presupune o variaţie a coloritului Şcolii de la Barbizon şi şcolii româneşti de pictură. Pânzele sale solicită o percepţie meditativă, nu doar a mesajului, dar şi a celorlalte componente ale picturii – compoziţiei, desenului, formei şi culorii.

    În perioada anilor 1960 în creaţia Valentinei Rusu-Ciobanu se produce o schimbare radicală şi prima lucrare care marchează această nouă tendinţă este Plantarea pomilor (1961). Modul în care este structurată compoziţia, stilizarea figurilor, lipsa clarobscurului prefigurează o nouă manieră stilistică.

    Arta Valentinei Rusu-Ciobanu este definită atât de mijloacele expresive neconvenţionale, inovatoare, cât şi printr-o profundă notă poetică. Emanciparea demersului plastic de la sfârșitul deceniului șapte oferea posibilitatea fundamentării și manifestării primelor opere cu caracter nonfigurativ, abstracte, rezultate din traversarea limbajelor, tendințelor și curentelor modernismului. Compozițiile decorative cu tentă abstractă, polivalența căutărilor plastice ale artistei atinge fotorealismul, intertextualitatea în Citate din istoria artei (1978) și au condus spre elaborarea unui limbaj elevat și individualizat, bazat pe sinteza artelor, care va conduce la diversificarea imaginii plastice.

    Arta figurativă a Valentinei Rusu-Ciobanu este definită de conceptul decorativismului, a decorativismului monumental și a hibridizării. Artista revalorifică simbolurile artei și culturii arhaice, artei populare, artei medievale, artei prerenascentiste, renacentiste, primitive și naive. Pictura anulor 1970-1980 este definită de limbajul fotorealismului, secvențialității, citatului și cadrului cinematografic, este perioada când în pictura de șevalet sunt reabilitate valorile individului, familiei și ale etapelor vieții.

    Operele de referință ale artistei constituie piese ale patrimoniului național – Copiii şi sportul (1971), Citate din istoria artelor (1978), Micul dejun (1980), Lunomobilul, (1970), V. I. și Lenin şi N. K. Krupskaia (1970), Vizita medicului (1971), Prietenie (1974) – formează o simbioză a manierei stilistice între arta naivă şi cea fotografică, denotă libera interpretare a subiectelor istorice și a celor contemporane.

    În ultimului deceniu al secolului al XX-lea creaţia Valentinei Rusu-Ciobanu este marcată de incertitudinea viitorului. În acest sens, ultimele lucrări – Desuetudine (1990), Uitare (1990), Anno Domini (1990) sunt o evocare a timpurilor, a etapelor existenţei contemporane, Sfântul Gheorghe (1993) şi Povestea lui Harap –Alb (1993), inspirate din motivele renascentiste ale lui Pietro della Francesca, reprezintă portretele contemporanelor săi în vestimentaţie renascentistă.

     Galeria de portrete, atât de caracteristică creației artistei, este consacrată oamenilor de artă. Tratate în diverse maniere stilistice, chipurile întruchipează forma tradiţională a artei naive – Setea (Maria Bieşu şi Dumitru Fusu, 1967), Portretul cu pocal şi ţigară (portretul lui Aureliu Busuioc) (1966), Aleco Russo (1968), Ion Druţă (1972), Portretul lui Igor Creţu (1971), Serafim Saca (1973), Glebus Sainciuc (1970), Grigore Vieru (1972) etc., se intersectează cu opere ale fotorealismului Autoportret în ochelari (1974), Clepsidra cerului (portretul Nanei Plămădeală, 1984), Science-fiction (scriitorul Andrei Burac, a doua jumătate a anilor ’80). În operele: Autoportret pe fundal auriu (1967); Sandri Ion Şcurea (1973); A. Puşkin şi C. Stamati (1971); Igor Creţu (1971); Portretul lui Vlad Ioviţă (1983); Vera Malev (1972); Ion Constantin Ciobanu (1973) sau cel al Regizorului Vlad Druc (1975) se resimte influența picturii renascentiste și constituie, totodată, opere de refență ale genului portretistic din Republica Moldova.

    Evoluția artei din Republica Moldova în perioada sovietică și postsovietică prezintă un fenomen multidimensional, cu exemple inedite sub aspect morfologic și sintactic, stilistic și compozițional, care nu ar fi deplin fără opera pictoriței Valentina Rusu-Ciobanu. Admirând tablourile Valentinei Rusu-Ciobanu, pictate cu ani în urmă, se creează senzaţia că par a fi create astăzi, anticipând şi intuind tendinţele artei contemporane. Creaţia Maestrei a trecut proba timpului, a supraviețuit cataclismelor istoriei, presiunilor ideologice, este actuală și va fi şi în viitor.

    Valentina Rusu-Ciobanu este modelul de artist pentru care nu au există limite temporale si stilistice în artă, este artistul care a reușit să distrugă tiparele convenționale ale realismului socialist și să transpună pe pânză cele mai subtile subiecte metaforice.

  

    Corpul neînsuflețit al artistei va fi depus joi, ora 17:00 la Biserica Sf. Teodora de la Sihla.
    Funeraliile vor avea loc vineri, 05.11.2021, incepand cu ora 10:00 de la Sf. Biserica, pe traseul monumentul Ștefan cel Mare și Sfânt până la cimitirul Central din str. Armenească.
   
    Dumnezeu să-o odihnească în pace!
  • P.S. Vă rugăm să respectați recomandările Comisiei Naționale de Sănătate Publică:
  • Purtarea măștii de protecție și respectarea distanței sociale sunt obligatorii!